Mit: Carnea de pui nu este sănătoasă pentru organismul uman și creează probleme de sănătate: cancer/ creșterea sânilor la băieți/ dezechilibre hormonale etc.

Adevărul CocoRico:

Carnea de pui are de fapt, de multe ori, rolul de așa zis “panaceu universal”. Supa de pui este un aliment recomandat de către medici în perioade de convalescență, fiind un aliment ușor digerabil, dar care asigură necesarul de proteine, vitamine și minerale necesare refacerii rapide a celulelor, cu atât mai mult după o perioadă de suferință a corpului.

Chiar și “leacurile bătrânești” recomandă supa de pui ca un aliment ideal pentru a-ți oferi substanțele nutritive, necesare organismului pentru a lupta împotriva unei răceli sau a unei stări de sănătate deteriorate. Specialiștii mondiali în nutriție consideră carnea de pasăre ca fiind potrivită consumului uman, fiind ușor digerabilă și cu conținut de grăsimi sănătoase, adevăr confirmat și de medicii nutriționiști români de la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Această carne se remarcă printr-o combinație optimă de proteine, minerale și vitamine, fiind o sursă de elemente esențiale sănătății umane.

Compoziția și valoarea nutritivă a cărnii de pui: Carnea de pasăre ocupă un loc important în alimentația omului datorită calității sale. Prin comparație cu celelalte animale domestice producătoare de carne, pasărea prezintă avantajul de a furniza, datorită greutății ei corporale reduse, carne mereu proaspătă. Carnea de pasăre se prepară repede, ușor și are numeroase însușiri organoleptice și nutritive: este săracă în calorii și bogată în proteine (carnea albă de pui de găină are un conținut ridicat de proteine 21-22%, iar cea roșie de pui 19-20%). Datorită structurii sale fine este uşor de masticat și digerat, fiind un aliment ideal pentru toate vârstele, iar pentru însușirile sale dietetice este recomandată în alimentația copiilor, bătrânilor și convalescenților. De asemenea, grăsimea din carnea de pasăre are o cantitate mică de colesterol. Carnea de pasăre conține toți aminoacizii esențiali necesari alimentației omului și nu are grăsime în interiorul său, între fibrele musculare. În plus, carnea și organele de pasăre constituie o sursă bogată în săruri minerale și vitamine. Pe plan mondial, carnea de pasăre a câștigat o poziție foarte importantă între alimentele de origine animală ale oamenilor atât datorită calităților sale nutritive cât și a costurilor reduse prin comparație cu alte surse de proteine de origine animală. Sursa: http://www.avicultura.ro/Carnea-de-pasare\

Conținutul nutritiv al cărnii de pui

Prin cantitatea mare de proteine, carnea de pasăre conține toți aminoacizii esențiali necesari unei alimentații echilibrate.

Procentul de proteine conținut de carnea de pui este unul crescut, de aproximativ 15 – 35%.

Dintre tipurile de carne, cea de găină are cea mai mare proporție de acizi grași polinesaturați și cea mai mică de acizi grași saturați.

Carbohidrații (glucidele) se găsesc în cantitate redusă în carnea de pui, deoarece, după sacrificare glicogenul muscular se transformă în acid lactic.

Avantajul față de „carnea roșie” este că procentul de lipide este mult scăzut: 2-3%, față de carnea de vită, porc sau oaie, în care proporția de grăsimi poate ajunge până la 30%.

Prepararea cărnii de pui după îndepărtarea pielii va reduce și mai mult cantitatea de lipide ingerată. „Carnea de pasăre, prin cantitatea mare de proteine cu valoare biologică superioară (20-22 g%), prezența vitaminelor din grupul B, a fierului, fosforului, potasiului, zincului, cuprului și a altor elemente minerale, are proprietăți nutritive valoroase, fiind recomandată într-o alimentație echilibrată. Datorită acestor substanțe nutritive conținute, carnea de pasăre este recomandată tuturor grupelor de vârstă”, a explicat conf. dr. Gabriela Radulian de la Institutul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Nicolae Paulescu”.

Atât carnea de pui, cât și oul sunt surse importante de minerale, oligoelemente și vitamine, furnizând într-o proporție variabilă majoritatea vitaminelor complexului B, vitaminele liposolubile A, D, K, E, fier, cupru, zinc, magneziu, fosfor, potasiu, calciu. Cele două alimente fac minuni în cura de slăbire. Datorită conținutului caloric scăzut, medicii nutriționiști o recomandă în dietele contra obezității.

Sursa: România liberă http://www.romanialibera.ro/societate/utile/carnea-de-pui–un-cocktail-de-vitamine–78374 

Carnea de pui conține fenilalanină, un aminoacid aromatic care produce în mod natural tirozina. Ce este tirozina?

Tirozina este o substanță care intră în constituția proteinelor și care participă la importante reacții chimice în organism: este un precursor al melaninei (pigment al pielii), al unor substanțe care joacă un rol în transmisia influxului nervos (dopamina, noradrenalina) și ai hormonilor glandei tiroide.

În mod normal, nivelul sangvin al tirozinei este cuprins între 20 și 85 micromoli (adică între 3,6 și 15,4 miligrame) pe litru la subiecții mai mari de 2 ani, între 35 și 75 micromoli (adică între 6,3 si 13,6 miligrame) pe litru la copiii sub 2 ani.

Conform articolului „Energia și starea de spirit” publicat de către „Sfatul Medicului” http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/dieta-pentru-ridicarea-nivelului-de energie-si-imbunatatirii-starii-de-s_7905, carnea de pui face parte din dieta recomandată medical pentru ridicarea nivelului de energie și îmbunătățirii stării de spirit.

Există dovezi științifice conform cărora s-a concluzionat că schimbarea dietei poate modifica metabolismul și chimia creierului, care afectează în cele din urmă nivelul de energie și starea de spirit.

Carnea de pui, alături de carnea slabă de porc, carnea de vită fără piele reprezintă surse de proteine sănătoase și conțin aminoacidul tirozină.

Tirozina crește nivelul de dopamină și noradrenalină, produse chimice ale creierului care ne ajută să fim mai alerți și concentrați.

De asemenea, carnea conține vitamina B12, care poate combate insomnia și depresia.

Conținutul de vitamine din grupul B și mineralele se găsesc din abundență în carnea de pui.

Carnea reprezintă o sursă excelentă pentru majoritatea vitaminelor hidrofile și reprezintă sursa ideală de vitamina B 12, obținută din alimentația naturală.

Grupul de vitamine B (de exemplu vitamina B6, acidul pantotenic sau niacina) se regăsește în carne, iar conținutul nutritiv nu se diminuează semnificativ în timpul pregătirii termice corecte.

În timp ce carnea roșie este bogată mai mult în vitamina B 12, carnea de pui este o importantă sursă și de niacină.

Vitamina B3, denumită și acidul pantotenic, niacină sau vitamina PP, participă în metabolismul proteic, lipidic, glucidic, mineral, normalizând funcția suprarenalelor.

Ea atenuează riscul apariției unor tulburări cardiovasculare, diminuând colesterolul dăunator (LDL), crescând nivelul celui benefic (HDL) și scăzând nivelul trigliceridelor din sânge. De asemenea, moderează tensiunea arterială, ameliorează circulația sângelui – participă la metabolizarea proteinelor, glucidelor și lipidelor, protejează împotriva aterosclerozei, migrenei, amețelilor, previne apariția diareei.

Este indispensabilă funcționării normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, menținerii integrității tegumentelor și mucoaselor, precum și sintezei normale a unor hormoni (testosteron, estrogeni, insulină).

Ameliorează durerile ulceroase și combate halena (mirosul neplăcut al gurii). Vitamina B3 este stabilă la lumină, la caldură și rezistentă la oxidare, doza zilnică recomandată fiind de 20 mg. Carența în vitamina PP, descrisă sub termenul de pelagră, rezultă fie prin aporturi alimentare insuficiente, fie din interacțiuni medicamentoase (unele antituberculoase și antiparkinsoniene).

Insuficiența de acid pantotenic provoacă dereglări la nivelul sistemului nervos, al pielii.

Vitamina B3 are numeroase funcții în organismul uman, dintre care:

  • Convertirea alimentelor în glucoză, folosită de organism să producă energie
  • Produce macromolecule, acizi grași și colesterol
  • Repară structura ADN și răspunde la stres
  • Îmbunătățește sistemul nervos și metabolismul

Coenzima 1, forma activă a vitaminei B3 (sau niacina) substanță care se regăsește cu precădere în pieptul de pui și curcan, este esențială funcționării corecte a organismului uman.

Conform wikihow, http://www.wikihow.com/Use-Coenzyme-1-for-Health, Wikipedia sau nutrifacts.org , coenzima1 joacă un rol important în producția de celule și îmbunătătește sănătatea neurologică.

Aceasta este indicată adeseori pentru a combate starea de oboseală, a îmbunătăți funcțiile neurologice și starea de spirit, chiar și pentru pacienții care suferă de boli cronice, precum Alzheimer sau Parkinson. Niacina îmbunătățește activitatea cerebrală, astfel încât poate ajuta la diminuarea simptomelor bolii.

Un aport crescut de niacină și respectiv coenzima 1 este indicat medical pentru a îmbunătăți starea de sănătate în cazul sindromului de oboseală cronică, datorită acțiunii sale necesare în producția de energie celulară. Niacina a fost supra-numita Vitamina Anti-oboseală.

Depresia poate fi combatută prin aportul de vitamin B3, care crește nivelul dopaminei din creier (alături de serotonină, aceasta este responsabilă cu instalarea sentimentelor de fericire și mulțumire).

Consumul de alimente bogate în niacină ajută la menținerea stării de sănătate și este indicat în mod special ca și supliment nutriţional pentru sportivi, oferindu-le acestora o stare crescută de energizare, precum și un nivel ridicat de alertă mentală.

Aceasta se regăsește în carnea de pui sau de porc, vită, în ciuperci, mazăre, alune sau avocado.

Persoanele care nu consumă carne pot dezvolta deficiențe de vitamina B3.

De asemenea, prin participarea la producerea moleculei de energie celulară, niacina este capabilă de a restabili nivelul de energie al creierului; menține mintea limpede și clară pe parcursul zilei și chiar poate elimina nevoia de a bea cafea. Totodată, mărește eficiența activității intelectuale, prin menținerea stării de alertă și energizare.

Carnea de pui conține și diverse minerale importante, dintre care putem aminti zincul și fierul. 100 gr de carne de pui conține 1,4 mg de fier, mai mult decât carnea de vită.

Sodiul este prezent în cantități reduse în carnea de pui, spre deosebire de carnea procesată, care poate conține cantități mari adăugate ca și conservant sau potențator de gust.

Niacina are rol și în scăderea colesterolului rău (LDL) și a nivelului grăsimilor (trigliceride) din sânge și în creșterea colesterolului bun (HDL).

Carnea de pui este o excelentă sursă de seleniu. Mai mult decât atât, carnea slabă conține factori care promovează biodisponibilitatea a numeroase substanțe nutritive, care de multe ori se regăsesc în produsele de origine vegetală. În afara de aceasta, fierul, zincul, cuprul și vitaminele B pe care le găsiti în legume, de exemplu, se absorb mai bine atunci când sunt consumate alături de carne.

Surse: http://www.foodandnutritionresearch.net/index.php/fnr/article/view/27606

Rolul cărnii de pui în cadrul unei diete echilibrate pentru menținerea stării de sănătate și a unei stări de bunăstare- un document de consens Italian- cercetare realizată în Italia de către Franca Marangoni1*, Giovanni Corsello2, Claudio Cricelli3, Nicola Ferrara4,5, Andrea Ghiselli6, Lucio Lucchin7 and Andrea Poli1- 1Nutrition Foundation of Italy (NFI), Milan, Italy; 2Department of Health Promotion and Mother and Child, University of Palermo, Palermo, Italy; 3Italian Society of General Medicine (SIMG), Florence, Italy; 4Department of Translational Medical Sciences, University of Naples ‘Federico II’, Naples, Italy; 5Scientific Institute of Telese (BN), Salvatore Maugeri Foundation, IRCCS, Naples, Italy; 6Agriculture Research Council-Food and Nutrition Research Centre (CRA-NUT), Rome, Italy; 7Italian Association of Dietetics (ADI), Dietetics and Clinical Nutrition Unit, Bolzano Health District, Bolzano, Italy

Conform cercetărilor menționate în sursa anterioară, consumului de carne de pui i-au fost asociate numeroase aspecte pozitive, din punct de vedere nutritiv.

Cercetarea specificată și-a propus să evidențieze asocierea dintre calitatea dietei ce conține carne de pui și starea de sănătate generală a organismului uman. Concluziile sale sunt:

  • Carnea de pui este caracterizată de un profil nutrițional general bun. Conținutul său biologic – natural cu valori crescute de proteine, vitamine, minerale, asociat unui conținut scăzut de grăsimi (compus în special din grăsimi nesaturate) favorizează introducerea în mod optim a acestei cărni în dietele recomandate tuturor vârstelor.
  • Perspectivele cross funcționale și studiile epidemiologice susțin părerea comună că un consum adecvat de carne de pui facilitează controlul menținerii unei greutăți corporale sănătoase (în mod special datorită conținutului crescut al proteinelor), având un efect pozitiv sau cel puțin neutru în protejarea organismului față de riscurile de a dezvolta una dintre cele mai des întâlnite boli degenerative, în cadrul societății contemporane (ex. afecțiuni cardiovasculare, diabet sau cancer).
  • Datorită profilului său nutrițional favorabil, carnea de pui poate juca un rol important pentru indivizi aflați în grupuri specifice, cu sensibilitate crescută (ex. femei însărcinate, copii sau persoane în vârstă).
  • Consumul cărnii de pui ca parte a unei diete echilibrate, alături de asimilarea de proteine din plante și alte alimente sănătoase, ar contribui la creșterea calității dietei populației.

Nivelul de proteine din carnea de pui, între 15 și 35% (în funcție de nivelul de apă și grăsime al fiecărui produs), poate înregistra o creștere a concentrării de până la 60% din greutate în cazul pulpelor de pui sau curcan, în cazul unei pregătiri termice adecvate. O altă caracteristică favorabilă a cărnii de pui este nivelul scăzut de de colagen (proteina structurală care poate reduce gradul ușor de digerare a cărnii).

Grăsimile

Carnea contribuie prin structura sa nutrițională la aportul de grăsimi în organism. Targetul de aport de grăsimi obținute prin nutriție în cazul populației sănătoase este stabilit în general între 25 și 35% din totalul de energie consumată zilnic, astfel încât o dietă generică de 2.000 kcal pe zi trebuie să conțină aproximativ 70 gr sau mai mult de astfel de substanțe nutritive. Adițional, când sunt consumate în mod echilibrat, ca parte a unui stil de viață sănătos, grăsimile (în special acizii grași esențiali – ca cel linoleic sau alpha-linolenic), și vitaminele lipofilice (A, D, E, si K) reprezintă o sursă majoră de energie, fiind absorbite lent și treptat de către sistemul digestiv, reducând totodată biodisponibilitatea de carbohidrați ( și totodată răspunsul glicemic). De asemenea, potențează gustul, mirosul și textura mâncărurilor.

Studiul notează și că, de-a lungul timpului, conținutul de musculatură și lipide din carnea albă au fost reduse în mod vizibil în ultimele decenii, grație progreselor tehnologice, a modului de alimentație și a calității acestora din fermele de specialitate.

Aportul de lipide din carnea de pui variază, fiind întâlnit mai crescut în piele, care însă poate fi ușor eliminată în cazul în care se dorește acest lucru. Modul de preparare a cărnii poate crește conținutul de grăsime prin îndepărtarea conținutului de apă existentă în mod natural în carne sau prin adaosul de grăsimi existente în diverse condimente sau uleiuri. Variantele de gătire cele mai sănătoase sunt prin fierbere, coacere sau la grătar.

Cu toate acestea, comparată cu alte tipuri de carne, cea de pui are un conținut redus în grăsimi.

Din punct de vedere al conținutului nutrițional, compoziția grăsimilor din carnea de pui este una favorabilă: include cantități semnificative de acizi grași mononesaturați și prin comparație cu carnea de vită, oaie sau porc, grăsimi polisaturate în special omega-6 sau n-6 0 acid linoleic sau acid arachidonic, ce se găsesc mai ales în piele. Grație hrănirii pe bază vegetală, bogată în acizi alpha-linolenici (precursor al lanțului lung de omega-3 sau n-3 acizi grași), puiul oferă și grăsimi din aceste clase. În majoritatea țărilor vestice unde peștele, o sursă majoră de omega 3, este consumat în cantități relativ scăzute, carnea de pui reprezintă o sursă importantă de astfel de acizi.

Carbohidrații

Hrana de origine animală are un conținut redus de carbohidrați, care, în mod firesc, se regăsesc mai degrabă în hrana de origine vegetală. În mușchi, singurul carbohidrat care se regăsește este glicogenul, dar și acesta scade în concentrație după tăiere.

Consumul de carne de pui și reducerea riscului aparițiilor bolilor cardiovasculare, diabetului sau hipercolesterolemiei

Rezultatele unui studiu desfășurat în Statele Unite timp de 26 de ani au dezvăluit relația pozitivă dintre nivelul de consum de diverse proteine și starea de sănătate. Astfel, s-a demonstrat că cei care au consumat proteine din surse ca și carnea de pui, pește și nuci, înlocuind astfel consumul zilnic de carne roșie cu carne de pui, și-au scăzut riscul dezvoltării de boli cardiovasculare cu 19%. Specialiștii au considerat că aceasta este posibilă datorită înlocuirii fierului și sodiului excesiv cu o cantitate crescută de grăsimi polisaturate.

Înlocuirea cărnii roșii cu carne de pui constituie deci bazele unei strategii eficiente de reducere a factorilor de risc coronarian (boli cardiovasculare sau atac de cord). În particular, grăsimile saturate, colesterolul, fierul, care se găsesc în concentrații mai mari în carnea roșie decât în cea albă, sunt descriși ca fiind factori cheie în procesele arterosclerotice, factorii de risc pentru declanșarea bolilor cardiovasculare sau a bolilor cronice de tipul hipertensiune, hipercolesterolemia, disfuncții endoteliale, rezistența la insulină și diabetul de tip 2.

Consumul de carne de pui versus consumul de carne procesată

Diferențele dintre carnea procesată și cea proaspătă – legatura directă cu conținutul de sare și conservanți (mai mare în cadrul cărnii procesate)

Se estimează că, în medie, carnea procesată conține cu aproximativ 400% mai multă sare și conține nitrați, față de carnea proaspătă.

Procesarea la temperaturi înalte, proces des întâlnit în producția industrială de carne procesată, poate duce la formarea de amine heterociclice și hidrocarburi aromatice policiclice care ar putea crește riscul apariției de boli.

În particular, studii secvențiale au arătat că un consum excesiv de carne procesată și mezeluri poate afecta funcția hepatică. Studiul arată că au existat legături între consumul de carne roșie și procesată și supraviețuirea pacienților diagnosticați cu cancer colorectal, dar NICIO astfel de legătură nu a fost demonstrată în cazul consumului de carne albă, de pui și curcan.

Absența legăturilor dintre cancerul de sân și consumul de carne de pui a fost demonstrată printr-un studiu realizat în Statele Unite, prin observarea timp de 20 de ani a mai multor femei. Înlocuirea unei porții zilnice de carne roșie cu una de carne de pasăre ar putea reduce riscul de cancer de sân cu aproximativ 17% în general și până la 24% în cazul femeilor aflate în perioada de postmenopauză.

Studii meta-analitice și prospective, precum și studiul EPIC realizat prin observarea a peste 350.000 femei din Europa, au concluzionat că NICIUN TIP DE CARNE consumată nu ar avea un efect semnificativ în incidența aparițiilor tumorilor ovariene.

Conform unor meta analize, 23 de studii de caz și 11 studii de cohortă au demonstrat că prin consumul de carne de pasăre se poate reduce riscul de cancer pulmonar cu aproximativ 10%.

Consumul de carne de pui și calitatea dietelor la diferite vârste

FAO (Organizația de Mâncare și Agricultură din cadrul ONU) a evaluat relevanța consumului de carne de pasăre în cadrul dietelor umane, în diferite stadii de vârstă.

Aceștia menționează că „populația umană beneficiază în mare măsură de beneficii deosebite în urma consumului de carne de pasăre și de ouă, care furnizează proteine de înaltă calitate, un nivel scăzut de grăsimi, cu un profil de acizi grași de dorit”.

Incidența mai multor boli metabolice asociate cu deficiențele de minerale, vitamine și aminoacizi ar putea fi combătută prin consumul de produse din carne de pasăre, care sunt bogate în toate substanțele nutritive (exceptând vitamina C).

Mai mult, în perioadele dinainte de concepție, în timpul sarcinii, alăptării, calitatea dietei materne ar putea fi astfel îmbunătățită, afectând pozitiv starea de sănătate, atât pentru mamă cât și pentru copilul acesteia.

Necesarul de vitamine din aceste perioade ( vitaminele A, D, C, B6, B12, și acid folic), minerale (calciu, fier, fosfor) și acizi grași crește în perioadele de sarcină.Carnea de pasăre poate fi o sursă importantă pentru aceste substanțe nutritive și de acizi grași esențiali (cum ar fi linoleic sau alfa linoleic).

În același timp, carnea de pasăre ar reprezenta o sursă de alimente cu conținut redus de sare și sodiu, necesare în cantități moderate, atât pentru mamă, cât și pentru copil.

În perioada de creștere, carnea de pui și curcan reprezintă componente valoroase a unei diete echilibrate, datorită conținutului crescut de proteine (caracterizat de prezența acizilor grași esențiali lizina, histidina sau arginina) și moderat de grăsimi, cu precădere nesaturate, dar și a vitaminelor și mineralelor (în special fier și complex de vitamine B).

În mod particular, în perioada de înțărcare și diversificare a alimentației, carnea de pui și curcan (alături de pește și miel) sunt cele care se pot transforma cel mai ușor în piureuri, se digeră ușor, dar sunt și foarte slab alergenice.

Nivelul de minerale, mai ales de fier, din carnea de pasăre este benefic oricăror perioade de creștere, chiar și adolescența, perioada în care autonomia tinerilor poate duce la alegerea de alimente nepotrivite unei alimentații echilibrate.

Perioada vârstei mature, geriatrice, este aceea în care starea de bine este adeoseori asociată cu un mod de viață și o dietă sănătoase, așa cum reiese din multe observații medicale, din diferite țări. Existența numeroaselor alimente de calitate, cu substanțe nutriționale crescute, au reușit în ziua de astăzi să crească speranța de viață a persoanelor cu un stil de viață sănătos.

În această perioadă, necesarul alimentar presupune diete bogate în calciu pentru a contracara pierderea de masă osoasă, în special la femei, dar și în proteine, urmărind reducerea cantității de calorii, legate strict de reducerea activității fizice. Un consum adecvat de proteine la aceste vârste poate ajuta în lupta împotriva afecțiunilor specifice, ca sarcopenia, scăderea graduală a masei musculare cu consecințe serioase în libertatea de mișcare și a autonomiei indivizilor.

În mod special, carnea de pasăre gătită ușor, este o sursă de proteine care se poate digera și mesteca ușor, lucru de preferat în cazul persoanelor în vârstă care deseori se pot confrunta cu probleme de digestie și masticație.

În final, adăugăm și faptul că prin consumul de carne de pui obținem surse de hrană de calitate ușor accesibile, care pot permite multor categorii sociale, chiar și celor cu venituri limitate, să își păstreze o dietă echilibrată din punct de vedere nutritiv.

Coenzima Q10: care sunt beneficiile și în ce alimente o găsești

Conform sursei http://www.ele.ro/sanatate/afectiuni/coenzima-q10-care-sunt-beneficiile-si-in-ce-alimente-o-gasesti-4774, Coenzima Q 10 este folosită în tot mai multe cosmetice ce promit efecte anti-îmbătrânire, dar este și mai eficientă în întregul organism atunci când este consumată pe cale orală, ca și aliment. Antioxidant puternic, coenzima Q10 reduce radicalii liberi din organism, care grăbesc deteriorarea celulară. Este produsă în mod natural de corpul uman, dar poate fi găsită și în multe alimente.

Beneficiile oferite de coenzima Q10

Efectele antioxidante oferite de coenzima Q10 contribuie la eficacitatea sistemului imunitar, dar și la protejarea țesuturilor. Unele studii medicale indică și o funcție anticancerigenă pentru această substanță. Reducerea radicalilor liberi ce îmbătrânesc celulele este un efect al coenzimei Q10 ce contribuie și la prevenirea afecțiunilor cardiace și chiar a diabetului. Deficiența de coenzima Q10 este rară, astfel încât nu există o doză zilnică recomandată în alimentație. Pentru a te bucura la maximum de efectele acestei substanțe benefice, o poți include însă în alimentația ta prin carne, legume, fructe, semințe și alune.

Coenzima Q10 în carne

Carnea de vită și cea de pui sunt cele mai comune surse pentru coenzima Q10, dar substanța se găsește și în carnea de porc sau de pește. La o porție de carne de 85 grame, din carnea de pui obții 1,4 mg de coenzimă Q10 sau 1,2 mg (porc), 0,9 mg (somon).

Pentru a păstra coenzima Q10 intactă în carne, aceasta trebuie gătită prin fierbere sau pe grătar.