Radicchio sau cicoarea roșie

Radicchio, cunoscută și sub denumirea de cicoare roșie și cicoare italiană, este o legumă de toamnă cu o nuanță caracteristică de un roșu rubiniu profund, care amintește foarte mult de anotimpul toamnei. Radicchio are nenumărate verișoare, printre care Choggia, Treviso, Tardivo și Castelfranco. Unele soiuri arată ca o versiune în miniatură a salatei cos (romană), în timp ce altele ar putea fi asemănate cu enorme flori galbene șatirate.

Frumoasele frunze vișinii ale soiurilor de radicchio, Choggia și Treviso, provin din flavonoidul cunoscut sub denumirea de antocianină. Este un puternic antioxidant cu proprietăți antiinflamatorii, anti-cancerigen și imunostimulator. Lactucopicrina fitochimică este ceea ce îi oferă plantei radicchio gustul amărui și are efecte analgezice și sedative. Acesta este motivul pentru care radicchio poate fi utilizată ca un remediu natural pentru insomnie. Radicchio este, de asemenea, o bună sursă de inulină, o fibră prebiotică, care atunci când este combinată cu polizaharide ajută la stimularea creșterii numărului bacteriilor intestinale benefice precum, lactobacilii și bifidobacteriile care elimină bacteriile intestinale oportuniste.

Datorită gustului său amărui, radicchio este de obicei amestecată cu frunze mai dulci de salate proaspete. Radicchio poate fi, de asemenea, preparată la grătar și servită cu o vinegretă dulce și acrișoară. În bucătăria italiană, este, de obicei, amestecată în risottos-uri aromate și servită în preparate clasice cu paste. Radicchio și-a croit drum chiar și în compoziția ștrudelilor, tapenadelor și în umplutura de pui. Dacă nu găsești radicchio pe plan local, poți folosi cicoare, andive belgiene, andive ondulate, rucola sau năsturași (măcriș de baltă).